Condamnata la fericire

13 01 2015

De doua saptamani nu mai mancase nimic. Cateodata, de frica, lua niste branza cu rosii si se chinuia sa le inghita. Abia le putea mesteca si parca nici gustul de odinioara nu-l aveau. Renunta dupa doua inghitituri si isi relua vechiul obicei de a sta nemancata. Astepta sa se intample ceva iremediabil. Voia sa dispara si sa nu-si mai aminteasca nimeni ca ar fi existat vreodata. Ajunsese o umbra cu cearcane adanci. Nimic nu mai amintea de omul care fusese odata, demult. In timp, murise putin cate putin. Prima care-si daduse sfarsitul fusese femeia din ea. N-a murit de moarte buna, amarata. A fost omorata. S-a zbatut sa traiasca, a implorat mila si intelegere, dar nu le-a primit. In numele unor principii morbide s-a incapatanat sa suporte tot si doar sa se revolte din cand in cand, mai ales in gand. Cine ar provoca o revolta capitala doar pentru ca o femeie fusese ucisa? Ramaneau celelalte fete ale ei care-si cereau dreptul la viata. Si le tara dupa ea, cu ultimele forte. Cand n-a mai putut, slabita fiind, le-a dat drumul. S-a trezit goala pe dinauntru, nemancata, nedormita, inconjurata de niste pereti reci care aveau o usa mare, rece si ea, de metal.

A auzit soneria ca prin vis. N-avea cine s-o caute. N-avea cine s-o opreasca sa-si desavarseasca destinul. Cine ar fi putut fi mai puternic decat el? Nu si-a imaginat ca ar avea cui sa deschida si nu s-a dus la usa mare, rece, de metal. A inchis ochii si s-a cufundat in ultimele ganduri. Nu erau prea clare si nu se putea concentra la ele, mai ales ca soneria incepuse sa sune lung si cat se poate de real. Cu ultimele forte s-a indreptat spre locul in care parea ca se afla, totusi, un om care o cauta. A deschis. Era cineva care i-a spus pe un ton bland ca trebuie sa manance ceva si i-a intins un sandwich cu pui. Parea o gluma proasta. Apoi i-a spus ca trebuie sa traiasca. Parca era un banc sinistru. Iar la final, i-a spus ca daca tot va trai, trebuie s-o faca fericita. Ar fi ras in hohote daca ar fi putut, dar tot ce i-a stat in putinta sa faca a fost sa izbucneasca in ultimele lacrimi de care mai era capabila. Fericita? Ea? De ce? Cum? N-a pus niciuna dintre intrebarile astea, doar s-a dat la o parte din cadrul usii si l-a lasat sa intre.

A crezut ca a primit in casa un om. A crezut ca gazduieste un musafir cu pretentii ciudate. A crezut ca vizita se va sfarsi repede si ca isi poate relua durerea de unde ramasese inainte sa sune soneria. Nu s-a gandit nicio clipa ca cel care venise la usa ei adusese o sentinta stabilita de foruri inalte, nevazute, si ca trebuia sa se supuna acesteia fara drept de apel. Barbatul venit de nicaieri, de existenta caruia habar n-avea cu cateva zile in urma, venise s-o condamne la fericire. Si ea nu s-a impotrivit.

Angel at my door

Anunțuri

Acțiuni

Information

5 responses

13 01 2015
irina

Se spune ca pentru a fi fericit trebuie sa cunosti nefericirea ! O fi adevarat,nu ?

13 01 2015
Nouria

Se pare ca e adevarat. 🙂

14 08 2015
Pop Ionel

Buna Nouria! Sunt in concediu, plecat prin tara cu fetita mea si, rasfoind netul de pe telefon, am gasit blogul tau. Foarte interesante postarile tale (ce am citit pana acum). In ceea ce priveste „articolul” la care scriu acest comentariu, parerea mea e ca, din pacate, acest sentiment (sau stare) numit fericire, nu exista! Exista doar bucurii de o intensitate sau durata mai mica ori mai mare si atat! Fericire exista doar in carti, filme, teatru, etc.

15 08 2015
Nouria

Si eu am crezut la fel pana cand viata mi-a demonstrat ca nu-i asa. N-am spus ca dureaza o vesnicie, dar de existat, exista. Poate doar trebuie sa crezi asta. 🙂 Concediu placut va doresc si te mai astept pe blog!

13 03 2016
Cora Martin

Ma bucur ca am descoperit acest blog!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: