Adio, vacanta!

9 09 2010

Sunt ultimele zile de vacanta. M-a cuprins melancolia. Desi am terminat demult scoala, acum ma duc din nou in clasa a -IV-a impreuna cu baietelul meu. O sa avem materii noi: istorie, geografie. Ce emotii!

Am cumparat tot ce ne trebuie pentru noul an scolar. Mi-a facut o placere deosebita sa cotrobai prin rafturile cu rechizite. Am ales obiectele pe placul lui, dar recunosc spasita ca mi-am bagat si eu nasul cand a fost vorba de model  ori culoare, in anumite cazuri. Ba chiar am luat un vraf de caiete dintr-o parte si cand am gasit altele mai frumoase, eu am fost prima care a alergat sa le duca la loc pe primele ca sa le ia pe celelalte. Ziceai ca am gasit vreo comoara, asa topaiam langa caietele cu Michael pe coperta. Pe vremea mea, maica (l), nu exista asa ceva! 🙂

Am zabovit minute in sir admirand rechizitele roz si cu greu m-am abtinut sa nu cumpar pentru cea mica. Doar va merge si ea la gradinita peste 3 ani, nu? 🙂 Atunci va fi si mai greu la cumparaturi. Simt asta de pe acum, cand numai eu am un cuvant de spus in privinta alegerilor pentru ea, d-apai cand va avea si ea pareri… Vai de capul nostru!

Prin urmare, ne-am facut ghiozdanul, am aranjat uniforma, am recapitulat lecturile citite si am inceput sa ne amintim de vacanta, in asteptarea primei zile de scoala. Darius mi-a spus ca e trist, dar nu pentru ca incepe scoala, ci pentru ca se termina vacanta. 🙂

Si eu sunt trista. Nu pentru ca incepe scoala, ci pentru ca trece timpul. Parca ieri intram la scoala, cu bobocul de mana, cu buchetul de flori cat el de mare si cu lacrimi in ochi, de ziceai ca pleaca in armata. In curand, va face tunelul de flori prin care trec cei mici, de clasa intai, iar el va fi cel mare, cel de-a IV-a. Lui ii convine ipostaza. Pe mine ma intristeaza.

A mai trecut un an. S-a mai terminat o vacanta.

Le doresc copiilor vostri scolari sa fie cei mai buni, cei mai cuminti, iar voi sa fiti cei mai mandri parinti din lume datorita lor!

Succes la scoala, dragi parinti!

Anunțuri

Acțiuni

Information

14 responses

10 09 2010
valeria

„Ce mica-i vacanta mare !”…
A trecut vacanta si dis- de- dimineata m-am trezit cu dorinta de-a petrece fiecare secunda cu puiutii mei (mai ales cu cel mare ,care de luni incepe gradinita,grupa pregatitoare),oferindu-le momente placute.Dupa ce am servit masa ,si ne-am uitat 10 minute la desene ,am pus pe radio Itsy Bitsy si ascultam muzica,dansam si ne costumam(Andrei e cel care-si alege fel de fel de super eroi si se identifica cu ei )afara din pacate nu putem iesi ,bate un vant groaznic asa ca stam in casa (foarte greu,suntem obisnuiti pe afara cate 3 ore dimineata )…am avut si o activitate practica…mi-am adus aminte ca in anii scolii primare,pe o farfurie am pus ziare cu lipici din faina si apa si am construit o forma pe care apoi am pictat-o…asteptam sa se usuce si apoi pictam sau lipim ceva ,mai vedem !
Si eu simt o nostalgie,un regret ca s-a terminat vacanta,dar si gradinita isi are rolul ei…o sa ma obisnuiesc cu lipsa puiului,pana la ora 16:30 cand vine acasa,piticuta mica va fi cea rasfatata atunci de mami,iar cand piticul mare va veni acasa toata atentia se va muta asupra lui,iar mami zambitoare il va astepta cu surprize „gatite ” pentru el …si nu numai (tati e un alt copil mai mare, atentie cere si el )!
Mai avem putin, pana in aprilie cand micuta va intra in colectivitate si ea(deja am sunat pentru inscriere) …atunci sa te tii ! Rochite ,agrafe posetute si alte „mofturi” ! Cu fetitele moda e alta !Dar abia astept,pentru ca ea e fetita pe care am asteptat-o si dorit-o atata timp,pe langa minunatia de baietel ! E un copil foarte hotarat ,cu personalitate puternica,cuminte pana acum (de o saptamana nu mai bagam degetul in gura,brusc si dint-o data,o noapte a fost nevoie sa-i pun pansament pe degetel iar ea hotarata nu a mai bagat degetelul,care un an si 4 luni a fost adevarat balsam …recunosc acum in „lipsa degetului” nu mai stam in camera singura ,doar daca dormim,iar in rest mersul pe jos e un adevarat miracol…cotrobaitul iarasi ne place …ce sa spun sunt tot dupa ea,si mai vroiam sa ma apuc de invatat ,mai am examenul de specialitate (va trebui sa imi iau forte proaspete si sa ma apuc,pornirea e mai grea dar dorinta exista)!

Asa ca succes tuturor copiilor ,mari sau mici,in noul an scolar,iar parintilor rabdare!
Succes si puiului tau ,sa fie in noul an scolar la fel de bun in tot ce face,iar la sfarsit de an mandria de pe chipul vostru, sa fie un imbold pentru mai departe !

10 09 2010
coramica

Nouria, si mie imi pare rau ca se termina vacanta, mai ales ca ne lasa fara bani. Ce sa-i faci? Dar trec eu peste asta si ma gandesc la vacanta cu ochii unui copil. Viata e frumoasa! Da, spun o banalitate. Dar e adevarat ce spun. Numai bine iti doresc si eu, Nouria, tie , lui Daniel si copiilor.

10 09 2010
Criss

Succes si voua in noul an scolar.
Luni dimineata vom pasi si noi cu emotie si oarecare teama in curtea scolii. Bobocelul meu e baiat mare de acum desi se gandeste cu drag si dor la gradinita care l-a gazduit 4 ani de zile, la doamna educatoare mult iubita, va trebui incetisor sa intre si sa se obisnuiasca (,) cu noul mediu, cu doamna invatatoare, cu noii colegi. Stiind cat e de sensibil puiul meu mic, emotiile mele sunt mult mai mari decat ale lui. In orice caz,luni dupa ce iesim de la scoala trebuie negresit sa o vizitam pe doamna educatoare Aurora si gradinita lui iubita. 🙂
Sper sa nu fie socul prea mare si sa se adapteze rapid.
Asadar, inca odata va urez mult succes in noul an scolar!

11 09 2010
ClaudiaTm

Bine a spus Darius, tristetea e ca se termina vacanta … Baiatul meu e proaspat liceean, emotiile sunt maaari! Cand a trecut timpul, cand s-au derulat atatia ani de scoala si tot atatea vacante? Eu deja nu mai am nici un cuvant de spus in alegerea rechizitelor, poate doar vreo observatie referitoare la pret… 🙂 Si cum si pentru mine incepe un nou an scolar ( lucrez intr-un centru scolar ) , nu pot decat sa spun… Doamne-ajuta! Sa trecem cu bine si cu fruntea sus si de acest an! Mult succes!

11 09 2010
Dorina

Citind, m-a cuprins si pe mine emotia…. Mi-am amintit cum in fiecare dimineata era o zarva in casa, pentru ca mergeam la scoala…mama bineinteles intotdeauna imi pregatea totul inainte ca eu sa ma trezesc 🙂 Ma lua de manuta si venea cu mine la scoala….ce fericire pe chipul meu, in unele zile ma ducea mama, alteori tata si mai erau zile cand mergeam cu amandoi…si la fel ma si asteptau. 😀 Apoi cand am trecut in clasa a doua, a treia ei erau super fericiti si eu de asemenea ca veneau si ma luau, dar alti copii au inceput sa rada de mine, si cu lacrimi in ochi le-am spus sa vina cu mine numai pana la garaje {la coltul scolii sunt niste garaje} si asa nu ii va vedea nimeni si nu vor mai rade,si vor putea veni la fel 🙂 Cu trecerea anilor, nu au mai venit, ca dehh…servici..si crescusem…

Dar sincer ma gandesc mereu cu nostalgie la acei ani superbi, „grabeala” de dimineata ca aveam probleme cu trezitul si cum mergeam pe jos trebuia sa ne grabim sa nu intarziem…mi-e dor de momentul cand ii cautam la coltul garajului…mi-e dor de acele sandwichuri super pe care mi le punea mama,impachetandu-le in nu stiu cate pungi sa nu pateze…mi-e dor de acel zambet de copil-ADEVARAT-…mi-e dor sa merg cu ei la scoala…as face-o si astazi, pentru ca acum nu mi-ar pasa cine, ce zice….mi-e dor de „caravana” cumparaturilor pentru scoala….mi-e dor…..

11 09 2010
nouria

Ce frumos ati scris! Parca va vad pe fiecare in parte: pe Valeria cu comorile ei mici pe drum spre gradinita, pe coramica in fata elevilor ei dragi, pe Criss boboaca plansa toata de emotie, pe Claudia Tm cu „puiu’ mamei” inalt cat ea si elev de liceu si pe Dorina studenta, intoarsa pentru o clipa la anii de scoala primara, cu mama si tata de mana.
V-am simtit sufletul vibrand in fiecare poveste pe care mi-ati spus-o. Va multumesc!

12 09 2010
ClaudiaTm

Hehehe, Nouria! E deja mai inalt decat mine, si eu am „doar” 1,78… 🙂 Poti sa imi spui doar pe prima parte a numelui, cea de-a doua deriva de la locul de bastina. 😉

12 09 2010
nouria

Mai am o Claudia in vizita si nu vreau sa va incurc. 🙂

12 09 2010
edervi

Trece timpul, incepe scoala si se termina vacanta. Oricum ai spune, e la fel de trist.

12 09 2010
andra

succes in acest an scolar, mamico! ;)))

12 09 2010
Dorina

Multe „succesuri” in noul an scolar 🙂 si o zi deosebita pe maine 🙂

12 09 2010
nouria

Edervi, e trist, dar viata e frumoasa, nu? 🙂
Multumesc, Andra si Dorina, studentele mele preferate! Mai e putin si incepe scoala si pentru voi. Bafta!

14 09 2010
Dorina

Multumesc! 🙂

15 09 2010
Criss

A fost o zi frumoasa, cu emotii mai mult pentru mine decat pentru pui, care s-a cam plictisit de ascultat discursuri si vroia sa plece mai repede acasa. 🙂 Ieri insa a venit tare fericit de la scoala si in masina mi-a povestit intr-una de ce au facut si ce au vorbit cu doamna invatatoare. Daca vrei si ai timp sa vezi proaspatul scolarel, am cateva poze aici. http://criss75-despremine.blogspot.com/2010/09/prima-zi-de-scoala.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: