Ne-am lepadat de Satana

22 04 2010

22 aprilie. Ziua pamantului, ziua in care, de obicei, ne aniversam unul cate unul, anii de casnicie. Anul acesta am ajuns la numarul 10.

22 aprilie. Ziua din 2010 in care ne-am botezat fetita. Ziua in care ne-am lepadat de Satana.

Fara tam-tam, fara lume si spectacol, fara oaspeti nepoftiti. In liniste si intr-o intimitate binefacatoare, am pasit, impreuna cu nasii nostri de cununie, in biserica in care acum zece ani ne juram dragoste in fata lui Dumnezeu, si in care, mai apoi, ne-am botezat primul nascut.

Dupa peripetii si emotii cauzate, culmea, de avioane, nasii nostri au ajuns la Bucuresti cu o seara inaintea botezului si ne-au linistit. Ne-au asigurat ca totul va fi asa cum ne-am dorit: discret, intim si invaluit in emotie. Nici n-avea cum altfel, avand in vedere ca nasii ne sunt „parintii nostri de la Bucuresti” si au grija ca mereu sa ne fie bine. Avem  incredere in tot ceea ce spun sau gandesc ei si ne lasam oricand pe mana experientei lor de viata.

La ora 12 fix, ne-am prezentat noi sase in fata preotului (acelasi care ne-a cununat acum 10 ani, acelasi care l-a botezat pe Darius) care, se pare, ne-a purtat noroc in drumul nostru de familie.

Cea mai lipsita de emotii a fost Salma.  Ea era singura care nu stia de ce ne-am adunat, care nu intelegea de ce avem lacrimi in ochi, care a avut grija sa ne tina o predica asa cum stie ea mai bine, de cand am venit pana am plecat.

N-a impresionat-o nimic din ce s-a intamplat acolo, ba dimpotriva, ne-a aratat cat de tare am deranjat-o trezind-o din somn. Daca la inceput, cand mergeam cu nasa in masina, facand inventarul lucrurilor pe care trebuia sa le avem la noi, ne-a intrebat in gluma: „Copilul l-ati adus?”, odata ajunsi in biserica, fetita mea a anuntat tot cartierul ca e acolo.

Norocul nostru a fost ca ne-am programat botezul in asa fel incat sa nu mai fie nimeni, sa nu fie lume, (joia, nu sambata sau duminica) ca daca ar mai fi fost inca un copil, macar, la fel de pus pe plans ca ea, cred ca preotul s-ar fi dus acasa cu dureri de cap si de gat. Asa, a rezistat cu stoicism, a vorbit si a cantat putin mai tare, in asa fel incat sa auzim si noi ceva si s-a dovedit a fi un om cu o rabdare de fier.

Mi-a placut ca la momentul culminant, n-a bagat-o in cristelnita cu totul, ci doar pana la gat, stropind-o doar cu apa pe cap. Cred ca si-a dat seama ca ar fi fost prea mult pentru ea.

La final, imbracata ca o printesa, cu rochita din tafta royal si puf de lebada, parca s-a mai linistit. Sau asa mi-a placut mie sa cred. Dar minunea n-a durat prea mult. Doar sfantul biberon cu ceai a fost in stare s-o calmeze.

Am plecat de acolo obositi, dar fericiti. Agitati, dar emotionati. Ne-am lepadat de Satana si-am mers sa sarbatorim evenimentul. Am ales un loc neaparat langa apa, pe care noi il indragim, si-am depanat amintiri. Am trecut in cateva ore prin toate franturile de viata pe care le-am trait in cei 10 ani.

Inca un eveniment important, o alta caramida pusa la temelia familiei noastre.

Albumul nostru cu amintiri e mare, are file multe, iar fotografiile pe care le-am facut ne-au ramas martore peste vremuri ale iubirii noastre, ale implinirilor pe care doar ea, familia, le poate da.

Fotografii pe care, in curand, le voi posta si aici, in casuta sufletului meu.

Anunțuri

Acțiuni

Information

12 responses

22 04 2010
pisica

sa va fie ziua de astazi si aniversarile ei binecuvintate.
la multi ani, voua. la multi ani micutei crestine.
felicitari pentru modul simplu si discret si firesc cu care ati decis sa faceti din acest eveniment, o minune numai a voastra…
si multumim pentru ca o imparti si cu noi.

22 04 2010
nouria

Aici poposesc oameni buni, dovada esti tu, pisica, si mi-e drag sa va destainui micile si marile mele bucurii. Iti multumesc pentru urari si-ti doresc tot binele din lume!

23 04 2010
valeria

Abia azi am reusit sa te citesc,dar mi-ai trezesti in inima si gand un fior cald de emotie si amintiri!
Felicitari pentru marele eveniment din familia voastra ,iar micuta crestina sa ramana la fel de cuminte si frumoasa ,iar ingerul pazitor sa-i fie alaturi in fiecare clipa,indreptandu-i pasii spre tot ce-i bun si frumos!
La multi ani pentru cei 10 ani de casnicie ,si la mai multi !
Felicitari pentru modul simplu,discret si omenesc de care dati dovada!

23 04 2010
lucia

Sa fie intr-un ceas bun, sa ii fie viata senina si fericita, sa va aduca numai bucurii papusica voastra. Excelenta ideea voastra cu botezul, in ziua de azi cand totul se face sub reflector, e incantator sa auzi o poveste frumoasa ca a voastra.
Asteptam cu nerabdare pozele …. sunt sigura ca sunt cel putin la fel de frumoase ca cele cu care ne-ai obisnuit.

23 04 2010
irina

Sa va fie de bine! Asa se zice la mine acasa la Suceava, cand un pui e crestinat!
Imi place mult chestia cu discretia si decenta……..
Totusi, o poza, doua….macar rochitza s-o vedem!

23 04 2010
nouria

Ce coincidenta, Irina! Exact acum iti raspundeam la un post mai vechi, cu spitalul si conditiile de lucru.
Va multumesc pentru urari si pentru ca-mi sunteti alaturi. Promit ca voi posta cateva poze, imediat ce le voi primi pe cele facute de un profesionist. Daca el va intarzia sa mi le dea, voi pune cateva facute de mine cu mana tremuranda.

24 04 2010
Alina Mitrica

Sa fie intr-un ceas bun si LA MULTI ANI FERICITI!
Felicitari pentru tot ce ati realizat impreuna, esti o femeie de milione si tare scumpa.

24 04 2010
pisica

astept fotografiile, desi stiu deja ca vor fi emotionante si frumoase. taina botezului a fost mereu pentru mine un dar, o bucurie.
si in asteptare iti spun ca nu sunt decat un om oarecare. simplu.
faptul ca ma primesti in calea ta este un dar…
faptul ca iti scriu, uneori, aici… este o bucurie.
iti multumesc.

25 04 2010
ioana

sa va traiasca fetita si baietelul, sa fiti sanatosi si sa ramaneti mereu asa!!! Dumnezeu sa va binecuvanteze!

25 04 2010
pisica

un gand bun de duminica va trimit. de ultima duminica a lui aprilie, cat zapezile se incapataneaza sa mai fie cu noi.

25 04 2010
nouria

Esti amabila, Alina! Multumesc!
Ioana, sa fie sanatosi toti copiii si noi pe langa ei. Numai bine!
La noi nu sunt zapezi, pisica. La noi e primavara si frumos. Am fost ieri in Herastrau si m-am minunat de cat de frumos poate fi. Pe langa curatenia impecabila, lebede negre, albe si rate, mii de flori si pauni maiestuosi, am intalnit oameni civilizati, o atmosfera perfecta si un soare extraordinar. Chiar si cand s-a intunecat, a ramas o caldura incredibila. Poate faci un drum la Bucuresti sa te incalzesti putin. 🙂

25 04 2010
pisica

o sa fac un drum. imi tot promit. si le tot promit celor dragi din bucuresti ca vin.
inca nu stiu cand. dar au fost suratele mele in expozitie in acest week-end, ca doar a fost sofisti-cat! 😀
la noi ploua. a plouat si ieri.
pe creste zambesc zapezile… si le-as vrea alungate.
cat mai sunt acolo, nici pomii nu infloresc decat timid.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: