Tu dai click, ei iau bani

29 11 2009

Sunt oameni care isi scriu blog-urile pe bani. Primesc zeci sau sute de milioane de lei (vechi) ca sa-si scrie parerile, impresiile, amintirile, cuvintele, mai mult sau mai putin inspirate. Screm zi de zi subiecte repetitive, folosesc aceleasi vorbe, isi plang copilaria nefericita sau iubirea neimplinita, se lauda cu ce au si nu scot o vorba despre ce n-au, emit judecati de valoare despre oameni, animale, plante, meteoriti sau muraturi. Scriu la comanda, imita implicarea, dar respecta intocmai numarul obligatoriu de comentarii pe care trebuie sa le scrie la fiecare post in parte (4,5, nu mai multe, ca apoi pretul creste si n-are nici angajatorul atatia bani).

Nu e rau deloc sa te prefaci ca-ti pasa de oameni, de sentimentele lor, si sub aceasta masca a bunului si minunatului si sensibilului om care esti, sa-ti umpli buzunarele.

Exista si oameni care scriu fara sa vrea nimic in schimb. Oameni care se adreseaza altora de drag, cu drag, care raspund din principiu, din bun simt si din credinta. Fara contract, fara plata, fara nicio obligatie. Eu, ca sa fiu sincera, pe acestia ii caut. Navighez pe net si caut blog-uri ale unor oameni extrem de talentati, necunoscuti marelui public real, dar care ar merita sa primeasca bani pentru felul in care isi afiseaza sufletul marelui public virtual. E drept ca in cautarile mele gasesc si pagini abjecte, intalnesc personaje care si-ar merita locul la recycle bin, constat ca traficul mare se face cu injuraturi si cu barfe ordinare, ma crucesc cand vad in ce hal macelaresc limba romana, dar singura mea alinare e ca asa cum am venit, asa pot pleca. Fara sa pierd ceva sau fara sa-i produc vreo bucurie autorului blog-ului respectiv.

Nu la fel stau lucrurile cu cel care primeste bani ca sa-si scrie filosofiile pe net. In cazul sau, click-ul meu e foarte pretios. Ii baga bani in buzunar. Si de aceea m-am decis sa fiu foarte atenta cui ofer atentia mea si banii lui de buzunar.

Cu cat mai multe click-uri, cu atat mai gras si mai lung contractul impostorului de sentimente. Si-atunci, stau si ma gandesc o clipa inainte sa revin pe o pagina sau alta. Merita click-ul meu blog-ul sau?

Anunțuri

Acțiuni

Information

13 responses

30 11 2009
irina

Buna Nouria!
Sincer, pe mine toate chestiile care tin de internet, bani, publicitate si blog ma depasesc….
Am si eu un prieten care dupa 6 ani de medicina isi castiga banii scriind pe diverse bloguri: e drept..banii luati de el sunt mai multi decat cei luati de mine, dar totusi…..
Eu cred ca totusi scrisorile( scrise sau tastate) , impresiile , parerile, principiile sunt chestii care nu pot fi cumparate sau platite……
E neplacut cand stii ca faci adevarate „tranzactii” cu ganduri, sentimente…..si ca altcineva se imbogateste pe spatele tastelor tale….
Niciodata nu m-am gandit la asta, niciodata nu am dat importanta, dar mi-ai ridicat un semn de intrebare……pentru ca din pacate eu inca sunt „de moda veche” si cred ca ce-i in sufletul meu nu poate fii pretuit in bani…
Ce face balerina ta? Cat mai e pana o sa va vedeti?
Si pentru ca post-ul anterior era despre asteptari: cred ca asta e una din cele mai minunate perioade de asteptare pentru tine…!
Sa ai o saptamana frumoasa si insorita!

30 11 2009
lucia

Oare or fi multi naivi ca mine pe lumea asta? Si-o mai fi inchipuit si altcineva ca postarile pe bloguri, nu mai are rost sa amintim la care ma gandesc, erau facute din dorinta de a comunica ceva celor care citesc blogul respectiv si nu intr-un scop material? Drept sa spun am avut o banuiala in clipa in care dupa blogul tango eram indemnate sa intram pe blogul cu cescute verzi, dar chiar sa imi inchipui ce am citit mai sus, asta n-as fi putut, ma gandeam ca e un sponsor pentru revista sau ceva de genul asta……..Cand ma gandesc cati bani am bagat in buzunarele unora, care m-au dezamagit profund dupa un timp……..Ai dreptate , trebuie sa fim foarte atenti cand dam un singur click, asta daca realizam ce inseamna click-ul asta, multa lume cred ca e la fel de naiva cum am fost si eu pana in dimineata asta……..

30 11 2009
nouria

Draga Irina, balerina mea s-a facut maare, eu m-am facut maare, totul e mare, sarcina mea a intrat in luna a noua, deci de acum incolo se poate intampla oricand sa ne vina minunea pe lume. Eu sper sa se intample dupa 10 decembrie, fiindca pe 6 mai am de facut emisiune si tot in ziua aia serbam 4 ani de existenta a radioului, iar pe 10 isi lanseaza Daniel CD-ul si mi-as dori sa fiu prezenta, dar… deja nu mai depinde de noi si de programele noastre! 🙂
Cat despre prietenul care castiga mai multi bani scriind pe blog-uri decat practicand medicina… no comment! Ai spus totul despre subiectul pe care l-am abordat.
Lucia, important e sa ne dam seama pe ce lume traim si de ce fel de oameni ne inconjuram. Mai devreme, mai tarziu, nu conteaza, important e sa se intample si sa nu perseveram in greseala. Exemplul dat de tine e unul printre alte o suta, dar, normal, cu cat suntem mai pacaliti de o persoana sau alta, cu atat gandul ne zboara mai repede la ea. Crede-ma, e un simplu exemplu, dar exista atatea altele… Iar Irina care mi-a scris mai sus, si care e medic, castiga mai putin decat acesti scriitori ai virtualului care „ard” de dragul cititorilor lor.

30 11 2009
aroma

Cu alte cuvinte, tu esti prostul de pe urma caruia se profita. E bine de stiut. Si eu imi imaginam ca sunt minciuni, ca pica prada firile mai slabe, ca se lasa manipulate din cauza unor mari goluri emotionale din viata reala, dar nu m-am gandit ca se incaseaza si bani pe spatele acestor naive. Oare cele care fac jocul stiu ca sunt folosite?
Poate citesc si ele ce-ai scris si le pui pe ganduri.

30 11 2009
Dorina

Stiu la ce blog te referi… cel cu aroma de cafea, de altfel il si citesc zilnic. Pe vremea cand erai la revista aferenta (pe care o citesc numar de numar, fiindca, totusi, e mai quality decat restul de pe piata), am scris cateva comentarii la un articol publicat pe blogul proprietarei fabricii de nasturi, care nu au fost postate. Spuneam ca voi cumpara oricum revista, fiindca imi plac interviurile si alte cateva chestii, insa editorialul din revista si articolele de pe ambele bloguri mi se par extrem de fortate si, oricum, repetitive. Statistic vorbind, nu ai cum sa te paraseasca sau sa te insele toti barbatii sau toata lumea de pe planeta asta sa fie rea, iar tu mereu si mereu buna. Inseamna ca ai tu totusi o problema. Eu fac parte, ca si tine de altfel, din categoria celor care au o relatie frumoasa cu partenerul de viata. Insa revista pana la urma este un articol, care trebuie sa se vanda si sa fie marketat, asa ca mi se pare intr-un fel normal sa scrii ce vor cititoarele alea sa auda… Parerea mea insa este ca femeia aceea care scrie mereu despre frumusetea spiritului nu este chiar asa de frumoasa spiritual, dar e o tipa desteapta, care stie foarte bine cui se adreseaza.
Iti doresc sa ai un bebelus minunat!

1 12 2009
andra diaconu

Eu caut cu disperare lucruri interesante de citit, pe bloguri bine scrise. Pana la urma am ajuns sa ma bucur de ele acolo unde le gasesc, fara sa imi mai pun intrebarea daca cel care le publica ia si bani sau nu. E adevarat ca atunci cand scrii constrans de ceva, in cazul de care vorbim noi, de bani, e dificil sa fii original si sa provoci cititorii la o dezbatere. Din pacate, ori nu stiu eu cum sa caut bloguri interesante, ori ele nu prea exista. Sunt satula de postari legate de politica, bani si de comentarii injurioase, vulgare, fara substanta.

Ca sa nu mai spun de macelul asupra limbii romane, de care vorbeai si tu. Sunt atatia oameni care, dupa ce ca nu au nimic interesant si util de spus, posteaza mesaje pe blogurile altora, care sunt pline de clisee, greseli gramaticale si sute de semne de punctuatie ce fac textul greu de citit. Altii, fie dau detalii extrem de personale care ii privesc si care pe noi nu ne intereseaza, pentru ca nu ii cunoastem, fie se exprima ca la usa cortului. Ca si cum internetul ar fi un tomberon in care fiecare arunca ce vrea. Si culmea, tot astea sunt cele mai accesate si citite.

Si mai este un lucru pe care nu il inteleg: de ce intr-un spatiu al schimbului de idei si de impresii, cum e blogul, se trezesc unii sa apara in fiecare zi cu mesaje de genul: „va pup”, „ce mai faceti”, „am intrat doar sa va spun buna seara”… Ce e umplutura asta? Cine sta sa citeasca false politeturi si de ce sa-i ocup timpul degeaba celui care le modereaza?

1 12 2009
carmen

oamenii sint buni.

2 12 2009
Realitateaonline.blogspot.com

cam ai dreptate……………uita-te la Zoso’s

2 12 2009
lucia

N-au trecut nici doua zile de cand am citit randurile scrise de tine, m-am indignat , m-am intristat, mi-am recunoscut naivitatea si acum citesc pe blogul tango o reclama pe fatza la milka. Daca mai avea cineva vreo indoiala ca n-ar fi adevarat si ultimul cuvintel din povestea cu fabrica de nasturi, e vremea sa se convinga. Nu era suficient blogul cu cescute verzi, a aparut si unul cu inimioare mov, probabil ca or sa mai apara altul si altul pana o sa se convinga toata lumea ca vorbele frumoase se cantaresc in bani.

2 12 2009
nouria

V-as raspunde pe rand, dar vad ca in majoritate subiectul se invarte in jurul aceluiasi blog, deci va voi raspunde tuturor in acelasi timp: voi alegeti cat, cum si in ce fel vreti sa fiti „aburite” sau „indulcite”. Oamenii trebuie sa traiasca si fiecare isi vede propriul interes. Daca sustin altceva, e treaba lor si a celor care ii cred. Adevarul, oricum, e unul singur.

3 12 2009
ioana

buna draga Nouria ! acesti oameni sunt demni de mila…..nefericiti si ma rezum la atat. numai bine !

4 12 2009
petrutza

Pup, Nouria!

Mare dreptate ai! De ffff. multe ori chiar asa se intampla!

Dar, totusi, eu am dubii, ca oamenii astia, unii dintre ei, nu toti, ar castiga bani… doar daca noi dam click pe postarile lor…

Chiar asa sa castige unii bani… Hmmm. Chiar ca ar fi … scandalos.

Unii muncesc pe rupte pentru banutii lor. Si nici gandurile nu mai au timp sa si le exprime, saracii, in multe cazuri.

Ai grija de tine!

Cu drag,

Petruta

8 12 2009
mimi

Sa-ti traiasca fetita! Sa fie sanatoasa si sa aiba parte numai de bucurii si impliniri.
Asta e..oamenii trebuie sa traiasca, sa -si plateasca ratele, sa-si rasfete copiii, etc.Sincer si eu as scrie orice , oricand si oricat daca as fi platita pt asta.
Chiar si tu faceai asta, in ”revista de citit si iubit”.
Ce nu mi se pare normal..este sa scrii moca! Adica..scrii odata, de doua ori….dar pana cand?
Si…sa nu ai incredere absoluta in prietene! Nu exista pritena adevarata. Eu am cateva prietene, bune le-as numi, dar…daca imi fac o favoare…eu o intorc la loc. Nu-mi place sa am obligatii.In ziua de azi fiecare le ale pe ale lui iar timpul e pretios.
Fruntea sus si nu te mai gandi la boss-ul de la fabrica de nasturi, care e obosit, plictisit si care sincer cred ca se chinuie enorm sa scrie cate un text zilnic.
Be happy, da?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: